Interventii fetale terapeutice
Transfuzia fetala intrauterina, in cazul izoimunozarii Rh si nu numai, este una dintre povestile de mare succes ale interventiilor terapeutice fetale.
Scopul chirurgiei fetale este de a intrerupe evolutia afectiunii (ex. hernia diafragmatica, tumora\ malformatia pulmonara etc) inca din perioada intrauterina; in multe situatii solutia salvatoare fiind doar interventia intrauterina, deoarece, aminarea interventiei pina in perioada de nou-nascut nu mai poate rezolva nimic (copilul fiind sever afectat si fara sanse de supravietuire – hipoplazie pulmonara severa). In absenta solutiei tratamentului intrauterin , la aceste cazuri, singura posibilitate ramine doar intreruperea sarcinii.
Uropatia obstructivă fetală a fost o condiție pentru intervenția prenatală folosind un șunt vezico-amniotic. Această intervenție a redus riscul de hipoplazie pulmonară și a făcut ca supraviețuirea să fie o posibilitate reală. Din păcate, rezultatul pe termen mediu și lung al unor astfel de fetuși nu este încurajator. Există un risc ridicat de boală renală în stadiu terminal care necesită transplant renal și dificultăți de micționare.
Un studiu randomizat care evaluează beneficiul intervenției prenatale în hernia diafragmatică congenitală a fost oprit devreme din cauza ratei neașteptat de ridicate de supraviețuire în brațul de control.
În ultimele două decenii, tratamentul fetal cu succes a fost efectuat și pentru spina bifida, hernia diafragmatică congenitală, malformațiile adenomatoide chistice și valvele cardiace stenotice.
Cu toate acestea, nu este clar dacă tratamentul invaziv poate provoca dizabilități suplimentare. Prin urmare, sunt necesare mai multe studii pentru a stabili dacă tratamentul in utero este mai bun decât îngrijirea postnatală optimă.