Ecografia in trimestrul 3 de sarcina
1. Aceasta examinare ecografica se face obisnuit, in conditiile unei sarcini fara riscuri, la 32-34 saptamini de sarcina.
Este indicata tuturor femeilor gravide dar indicatia majora este in cazul femeilor care au avut in istoric/antecedente sarcini complicate cu hipertensiune-preeclampsie, diabet, limitarea cresterii fetale intrauterine (LCIU – hipotrofie fetala), fat mort antepartum, sau in cazul in care sarcina actuala prezinta o serie de complicatii/boli asociate.
Scopul acestei ecografii este de a evalua cresterea fetala (dimensiunile fatului) si “starea sa de bine”, ceea ce se realizeaza prin:
- Masurarea dimensiunilor fetale (capul, abdomenul, oasele lungi) ce permit calcularea greutatii fetale estimate (toate acestea se compara cu valorile expectate si se realizeaza curba de crestere a fatului);
- Examinarea miscarilor fetale;
- Evaluarea gradului si pozitia placentara;
- Aprecierea lichidului amniotic;
- Evaluarea fluxului sanguin la nivelul placentei si fatului prin ecografie Doppler.
2. In cazul unor sarcini cu risc crescut (SROC), situatie in care fatul poate fi afectat, aceasta investigatie se efectueaza de la diagnosticul problemei ce afecteaza sarcina (de la 22 de saptamini sau chiar mai devreme – in anumite cazuri) pina la nastere.
3. Prelungirea sarcinii peste 40 de saptamini este alta indicatie de evaluare a starii de bine fetal. Aceasta situatie (depasirea virstei sarcinii de 40-41 saptamini de sarcina) este frecvent asociata cu un dezechilibru intre oferta de nutrienti si oxigen (prin placenta) si necesarul metabolic fetal. Este prezenta o cresterea a riscului de moarte fetala intrauterina.
Pentru amanunte/ programari – click
